Pe locuri, fiți gata… Pași!
Volumul al doilea al romanului este în lucru. 🙂
Pe locuri, fiți gata… Pași!
Volumul al doilea al romanului este în lucru. 🙂
Anytime Anywhere
De la Tuşa Vero cetire - traduceri, povestiri, elucubraţii, etc, şamd...
vise de cristal
Dincolo de teamă se află toate răspunsurile
Aranjez cuvinte și culori.
un blog literar de Diana Gole
Vorbe, cuvinte și litere prăfuite, despre lume, cu lume și pentru lume
Cu Pietre de hotar sau fără
O vorba buna
Suntem ceea ce citim
blog generalist cu aspirații culturale și analitice
.... si asa vreau sa raman...
Mă puteți citi pe monasimon.ro și pe ocartenescrisa.ro
Just another WordPress.com site
Așa și?
"Adevărul, pur şi simplu, e rareori pur şi aproape niciodată simplu" - Oscar Wilde
Scrisul face parte din mine, din viață... ca de altfel, arta în toate formele ei!
"O zi în care nu ai râs este o zi pierdută"
Totul despre masini si condus - profesionist
[…] via Pași numărul doi — Texte pe față […]
LikeLike
Mă bucur să aflu că vă continuați romanul, mai ales pentru că ne-ați lăsat cumva în dubiu cu ce ar fi fost să urmeze în viața celor două personaje.
Vă doresc spor la scris!
LikeLiked by 1 person
Mulțumim!
LikeLiked by 1 person
Spor să aveți! Abia aștept!
LikeLiked by 1 person
Mulțumim! 🙂
LikeLike
Uraaa!
LikeLiked by 1 person
😁
LikeLike
Mult spor! Şi timp. Să scrieţi repede, că ne perpelim.
LikeLiked by 1 person
Rupem tastatura… 🙂
LikeLiked by 1 person
Nu mă cunoașteți. Dar mi-ați schimbat viața. Și e lucru serios viața asta, sau așa mi s-a spus….
În ziua în care am împlinit 38 de ani, mama mea (care sper să nu se recunoască în rândurile mele!) mi-a oferit în dar cartea voastră… Firesc, așa cum toate mamele lumii oferă răspunsul perfect întrebărilor nepuse ale copiilor lor……
Și cât ma frământasem cu întrebările mele mute…. Uitasem că mamele vorbesc limba asta a sufletului puilor lor, mai ales în detresă. Și cât de adevărat este că nu aduce anul ce aduce ceasul… Sau cartea.
V-am citit cu setea rătăcitului în deșert…. În limba pe care nu o mai aud de ani buni de când pașii (ce titlu superb!) m-au dus în deșertul apatrid al unei “vieți mai bune” …. În limba care curge în venele și în lacrimile mele…….. Pentru că oricâte limbi am învățat sa vorbesc, încă nu știu sa plâng în altă limbă decât a mea….
Vă mulțumesc pentru acest ping-pong pe care l-ați jucat cu sufletul meu…..aruncându-l de-o parte și de alta a fileului dialogului vostru, ați reușit ceea ce eu nu am avut curajul sa încerc…. să cerneți grâul de neghină…. V-am citit și m-am citit…. Și s-a făcut lumină. Și dintr-o dată sufletul meu a devenit ușor…. Vă mulțumesc pentru că ați împărțit cu noi, “ceilalți”, trăirile astea, cartea asta……
Îți mulțumesc, mamă, pentru culoarea pe care ai plantat-o în griul zilelor mele carteziene, atunci când ai ales să-mi transmiți și mie microbul ăsta al cărților cărți, ținute în mână cu evlavie și citite sub plapumă la lanternă în nopțile copilăriei mele….
Vă mulțumesc vouă, Em și Radu…. Pentru cadoul perfect al celor 38 de ani….. Voi avea 40….. Nu încă. Mai aveți timp. Știți bine ce îmi doresc de ziua mea. Și mama știe. Pentru ca aici, “afară”, nu găsesc cărțile voastre…….. De aceea le caut “înăuntru”. Înauntrul meu. Din care acum faceți parte.
O noapte frumoasă cu lună zglobie vă doresc, copii geniali ce sunteți. Oriunde v-ați afla.
LikeLiked by 1 person