Pași (7)

puzzle-pieces

Terasa de pe malul lacului e aproape pustie. Trei mese sunt ocupate de cupluri, una de un tip în vârstă care fumează pipă şi una de noi. Îmi beau berea, cu ochii la cei care se plimbă agale pe alee, bucurându-se de soare. Un cuplu se ceartă cu voce scăzută, dar se simte ostilitatea reciprocă. Ea îşi şterge ochii, iar el priveşte înainte, încruntat. Iart-o, amice… Ţigara îmi fumegă între degete, uitată. Nu simt nimic. Aproape nimic. Rareori, câte un gol mic în piept îşi face loc încăpăţânat, dar îl împing înapoi cu o gură de bere. Lângă mine, D. mă privește întrebător. Tăcem. De ce-oi fi chemat-o? Tăcerile noastre sunt doar atât: tăceri, spre deosebire de cele cu...

La ultimul antrenament am fost jalnic. Execuţii neglijente, lipsă de concentrare. Partenerul meu, centură verde, a dat cu mine de-azvârlita de câteva ori de nu m-am văzut. La final ne-am salutat şi am ieşit în afara spaţiului de antrenament. Am salutat dojo-ul şi m-am îndreptat spre vestiar. Glasul lui Sensei m-a oprit. Stătea în picioare în mijlocul dojo-ului şi mă privea insistent. Ne-am aşezat pe genunchi, unul în faţa celuilalt. M-a certat blând, aproape părinteşte şi m-a întrebat ce mi s-a întâmplat. I-am povestit tot, aşa cum i-aş fi povestit unui tată. Paharul cu vin. Şoseaua. Mâna ei mică pe geam. Cafeaua. Buzele ei. Râsul ei. Ochii ei frumoşi. Ne-întâlnirea noastră. Răul din mine. Lacrimile. Sensei mă privea blând şi scrutător, iar la final s-a aplecat puţin în faţă, mi-a pus mâna pe umăr şi mi-a spus doar atât: “Ashita wa ashita no kaze ga fuku” apoi m-a invitat politicos la un antrenament special, doar cu el. Când a terminat cu mine, mă durea fiecare muşchi şi fiecare oscior din trup. Am părăsit dojo-ul abia târându-mă, copleşit de dureri, iar cuvintele lui Sensei îmi răsunau încă în minte: mâine, mâine vântul va sufla din nou.

Zâmbesc în sinea mea. Înţeleptul proverb n-a avut nici un efect, doar în filme se întâmplă asta. Cu siguranţă că mâine vântul va sufla din nou, dar în altă direcţie. Vax. Beau ultima gură de bere. Chelnerul se înfiinţează cu încă o bere, apoi pleacă pentru a aduce un pahar de vin alb pentru ea. Îmi aprind o nouă ţigară, beau o gură din sticlă apoi îmi sprijin bărbia în palmă, privind-o pe D., pe care n-am mai văzut-o de mai bine de doi ani. Îşi aranjează părul şi observ, pe deget, locul gol unde cu doi ani în urmă sclipea verigheta. “Ei bine…” zâmbeşte ea. Râd uşor, privind-o prin fumul ţigării. Chelnerul îi aduce vinul, iar ea ridică paharul spre mine. “Pentru întâlnirea noastră!” Ridic şi eu sticla de bere şi beau o gură. Întinde mâna după pachetul meu de ţigări şi ia una. I-o aprind. Râde încet, văzând privirea mea spre locul gol de pe deget. “N-a fost cine ar fi trebuit să fie, ştii?” Ridic din umeri. “Cu toţii facem greşeli, D. Ce s-a întâmplat?” Trage adânc din ţigară şi-mi suflă fumul în faţă. “Ce răspuns vrei, pe cel de circumstanţă sau…?” Dau încet din cap. “Sau.” Îşi pleacă privirea spre paharul cu vin, plimbând vârful unui deget pe marginea subţire. “Noi nu ne-am întâmplat. Eşti mulţumit?” Nu sunt. Fix de asta am nevoie acum, ce să spun… “Parcă am mai avut o dată discuţia asta.” Mă aţinteşte cu ochi tăioşi ca nişte lame. “Am mai avut-o, da. Ultima oară, după zilele petrecute în căsuţa de lângă plajă.” O privesc fix: “Am mai văzut ochi ca ai tăi, într-un conflict cu nişte cuţitari pe-o străduţă dosnică.” Face un gest ca şi cum ar vrea să-mi arunce vinul în faţă, apoi se relaxează şi râde. “Ne-am întâlnit de nici un sfert de oră şi o luăm de la capăt… Cum de eşti aici?” Fac un gest cu capul în spate.“Locuiesc în O. de mai bine de un an, la câțiva kilometri de-aici. Tu?” Bea o gură de vin. “Eu… tot unde stii. Îmi place terasa asta, trec pe aici de câte ori pot. De când m-am… eliberat, simt nevoia de aer.” Observ acum cearcănele uşoare de sub ochi. “Eliberat?” Dă din cap încet. “Nu vreau să vorbesc despre asta. Nu acum. Ce-ai mai făcut de când… de-atunci?” Ridic din umeri. “Nu mare lucru. Pe drumuri.” Râde uşor. “Pe drumuri… Mi-e greu să te văd aşezat undeva, ştii?” Ezită câteva clipe. “Îmi pare bine că ne-am întâlnit azi.” Beau o gură de bere. Nu pot să-i spun că aş vrea să plece şi nu pot să-i spun că aş vrea să fiu acum la volan, la o mie de kilometri distanţă. Brusc, regret tihna cabinei mele cu tapţerie gri. Aiureală curată… “De ce-ţi pare bine? Când ne-am despărţit, am fost recunoscător că n-aveai puşcă.” Râde. “Tot ticălos ai rămas… dar cred că asta m-a atras întotdeauna la tine.” Rânjesc în sinea mea, amintindu-mi cum boceam într-un parc, lângă o bancă udă, deasupra unui buchet de lalele.

Întind mâna după pachetul de ţigări de pe masă iar ea, iute ca fulgerul, îşi aşează mâna peste a mea. “Am vorbit serios, să ştii,” şopteşte. “Îmi pare bine că m-ai sunat.” Apuc pachetul de ţigări şi-mi trag uşor mâna de sub a ei, cuprins brusc de furie. Oare există cineva, undeva, care ne dirijează destinele? Dacă da, aş vrea să-l cunosc pe nemernic. O privesc pe D. dar nu văd decât un chip. Ultima poartă s-a ferecat, cu un bubuit profund. Ea se apleacă spre mine. “Aş vrea să vin cu tine,” spune, cu vocea uşor voalată. Nu-mi pot reţine un zâmbet. “După ce mai aveai puţin şi-mi dădeai brânci pe scări?” Scutură din cap. “Ştii bine de ce-am făcut-o. Ai fost o javră!” O privesc în ochi. “Sunt la fel de javră şi-acum, să ştii, poate chiar mai ceva. Niciodată n-a mers nimic între noi şi tu ştii asta. Îmi spui să te iau cu mine pentru că treci printr-o perioadă nenorocită şi ai nevoie de cineva care să te mângâie.” Trage adânc aer în piept apoi oftează. “N-a fost chiar totul rău între noi…” Râd scurt şi rup o bucăţică dintr-un şerveţel. “Da? Fă-mi o listă cu ce-a mers bine atunci.” Ea surâde palid: “Nu fi nemernic. Nimic nu e de nereparat…” Mă cuprinde o dorinţă teribilă să mă ridic şi să plec dar n-o fac. Mulţumesc, mamă, pentru educaţia pe care mi-ai dat-o… ce să spun!

Privesc în jur, furios şi deodată respiraţia mi se opreşte. Mersul ei e la fel de elegant cum mi-l amintesc. Nu e singură, ci însoţită de o prietenă. Picioarele ei parcă păşesc pe aer. Ochii ei frumoşi se opresc o clipă asupra mea.

Pași (1) ,  Pași (2), Pași (3),    Pași (4),  Pași (5),  Pași (6)

Advertisements

5 thoughts on “Pași (7)

  1. […] Ciocnirea cu A. mi-a zdruncinat serios toate teoriile: despre viață, despre cuplu, despre mine. Aș putea spune că cineva mi-a făcut farmece ca să-mi deschid brusc ochii în ochii altui bărbat. Dar nu cred în magie, în deochi ori descânt. Nici în iubiri veșnice, ori suflete pereche. Basme. Știu însă cu siguranță că, atunci când îți dorești din tot sufletul ceva, Universul conspiră ca lucrurile să se desfășoare conform dorinței tale. Ai grijă ce-ți dorești că s-ar putea să se întâmple. Am simțit asta pe pielea mea de multe ori. Credința și dorința au făcut ca imposibilul să devină posibil, iar soțul meu, inginerul pragmatic, cu capul pe umeri, cu formule care nu dau niciodată greș, și-a scos pălăria în fața intuiției mele. De multe ori. […]

    Like

  2. Deși previzibilă cumva, întorsătura din acest capitol m-a surprins. Aș spune plăcut, având în vedere cursivitatea și frumusețea poveștii, altminteri aducându-mi în memorie amintiri ce-mi păreau uitate.

    Liked by 1 person

  3. Am fost nedreaptă, recunosc! Te-am apreciat indirect, pe blogul „ei”, când ar fi trebuit să vin aici să-ți spun verde, în față – scrii atât de frumos ficțiune, cu ritm și rafinament, că e păcat ca acest „pas în doi” să rămână un joc pe bloguri.
    Rețeta nu e chiar nouă – să lași cititorul să vadă povestea din ambele părți, dar vă iese atât de bine, că eu m-aș gândi serios, în locul vostru, la un roman cu doi autori. Și asta ar fi, într-adevăr, original. Doi autori.

    Omagiile mele, Tiristule! 🙂

    Liked by 3 people

  4. Aprecierile, aici sau pe blogui ei, sunt la fel de bine primite de ambele părţi. E dificil să împarţi comentariile între cele două texte.

    Îmi vei permite să-ţi adresez mulţumiri din partea ambilor şi să-ţi întorc omagiile cu o reverenţă.

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s