Paşi (6)

pasi_6
Şoseaua e o lume şerpuitoare printr-o altă lume. Şoseaua are propriul ritm, propria respiraţie, propriile zvârcoliri. Ţi se lipeşte de parbriz şi se prelinge pe sub roţi iar în faţă ai doar prezentul şi viitorul care dispar în trecut cu fiecare metru străbătut. Dacă nu-l vezi, trecutul nu mai există. Dacă nu-l chemi. De ce să-l chemi?

Motorul de 800 de cai mă propulsează înainte cu un vuiet surd. Camionul alb, cu grila sa cromată, despică aerul ca un proiectil, ridicând, în vârtejuri turbate, frunzele şi praful de pe marginea şoselei. Cu o mână îmi torn cafea din termos în cana fixată pe suport apoi îmi aprind o nouă ţigară de la chiştocul pe care îl strivesc apoi în scrumieră. Trec în viteză pe lângă parcarea unde se află barul ţinut de bătrânul ticălos cu cercel în ureche şi muzica lui B.B. King la tonomatul vechi. Arunc o privire fugară spre platoul de beton unde câteva camioane îşi aşteaptă şoferii aflaţi în pauză. Mă apropii de breteaua de ieşire spre oraş. Un Camaro roşu dă semnal dreapta dar, văzînd că nu reduc viteza, rămâne în urmă şi îl văd în oglindă cum virează nervos spre ieşire.
Într-un fel, sunt liniştit. Pentru mine, lucrurile au devenit cum nu se poate mai limpezi şi mă mir cum de-am mai fost în stare să-mi fac iluzii.
În ziua aceea, după ce am plâns ca o cucoană, ghemuit în faţa unui buchet de lalele, lângă o bancă udă, m-am ridicat anevoie, secat, pustiit şi plin de furie pe mine însumi. Am chemat un taxi şi i-am dat şoferului adresa unei bombe ordinare, populată de drojdia societăţii iar indianul a făcut ochii mari auzind unde vreau să merg dar n-a comentat. Când am intrat în speluncă, era să mă prăbuşesc din cauza mirosului de fum, alcool vechi şi toaletă dar mi-am făcut loc printre beţivanii care urlau unul la altul şi m-am proptit la bar. Am ieşit cinci sau şase ore mai târziu, însoţit de doi noi prieteni, un specimen dubios de comis-voiajor cu priviri lunecoase şi guler murdar şi o domnişoară cam dărâmată, fardată ţipător, căreia caninul din dreapta lipsă nu-i sporea deloc farmecul. Ne-am împleticit cu toţii spre un taxi, lălăind cântece obscene iar domnişoara s-a urcat lângă mine, în spate, după un brânci fără menajamente administrat lunecosului care l-a expediat pe acesta direct pe locul din faţă. Pe drum, încurajat de mâna domnişoarei, am încercat s-o pipăi lasciv dar, la un moment dat, un fel de flash-back, dur şi alb ca blitz-ul unui aparat foto m-a făcut să-mi retrag mâna ca de pe o plită încinsă. Unde ajunsesem? I-am spus şoferului să oprească şi m-am scuzat politicos apoi, în ciuda protestelor domnişoarei, am coborât din taxi, nu înainte de a arunca pe banchetă câteva bancnote reprezentând mult peste preţul cursei. M-am cufundat în umbra unui gang mirosind a urină şi am vomat dureros, cu lacrimi şi spasme. Am găsit un hotel ce închiria camere cu ora şi m-am prăbuşit, sfârşit, pe un pat scârţâitor. Am adormit târziu, cu faţa udă şi sufletul sfâşiat.
M-am trezit cu senzaţia că totul fusese doar un vis însă mi-a trebuit doar o fracţiune de secundă să revin în lumea reală. Am rămas aşezat pe marginea patului scârţâitor timp îndelungat, încercând să-mi dau seama de ce am reacţionat aşa la ceva care, probabil, existase doar în propria-mi imaginaţie. Anii prea mulţi de solitudine? Nevoia de a dărui tot şi de a primi, la rândul meu, totul? Orgoliu? Furia eşecului? Chiar şi pentru mine, reacţionasem atipic. Ridicarea cinică din umeri dispăruse şi asta mă speria cel mai tare. De când o întâlnisem, reîncepusem să percep lumea în cele mai mici detalii, uneori aproape insesizabile şi mi-am dat seama că nu voiam să mă reîntorc la mine însumi. Mi-am luat geanta pe umăr şi am ieşit din cameră, trântind uşa după mine. Sfârşit de capitol.
Mi-am regăsit camionul aşteptând, cuminte ca întotdeauna şi i-am pupat grila cromată. Am mângâiat volanul şi mi-am trecut degetele pe bordul atât de familiar. Ajunsesem acasă.

Nu mai sunt singur în cabină. Ea e cu mine în permanenţă, ca un memento al celui mai mare eşec al meu, dar nu-mi pare rău. Nu vreau să plece dar şi dacă aş vrea, n-aş avea cum să o alung. A devenit parte din mine, aşa cum şi eu aş fi vrut să devin parte din ea. Chipul ei frumos îmi zâmbeşte dulce oriunde aş întoarce privirea, ochii ei mă privesc blând iar buzele roşii se îndredeschid uneori ca şi cum ar vrea să-mi spună ceva. Şi-a gravat fiinţa în mine pentru totdeauna, ştiu asta.
Mult timp m-am întrebat unde am greşit. N-am găsit răspunsul. Dacă l-aş fi găsit, n-aş mai fi făcut greşelile. Apoi m-am gândit că totul fusese doar un joc pentru ea, dar nu… imposibil. După aceea mi-am dat seama că făcusem o singură mare greşeală, sperând că unul ca mine se poate ridica la înălţimea ei. Mesajul trimis de mine fusese mult prea arogant şi obraznic. Din nou, o dădusem strălucit în bară. Apoi m-am liniştit iar stoicul din mine a început, din nou, să împingă porţile şi să le încuie dar de data asta mai era cineva în spatele lor. Nu mai eram singur.

Cele 30 de tone ale camionului despică aerul ca un proiectil, ridicând, în vârtejuri turbate, frunzele şi praful de pe marginea şoselei. Strâng volanul în palme până la durere şi mă las pătruns de vibraţiile adânci. Vuietul surd al motorului îmi aduce aminte că am o treabă de făcut, că viaţa mea e aici, în cabina cu tapiţerie gri, până la sfârşit, unde-o fi acesta. Totuşi, aş vrea să mai privesc o dată, o singură dată în ochii aceia frumoşi şi calzi şi să-i adresez o singură întrebare. De ce?
Prezentul şi viitorul dispar în trecut cu fiecare metru înghiţit de cele 18 roţi masive. Dacă nu-l vezi, trecutul nu mai există. Dacă nu-l chemi. De ce să-l chemi?

Acum însă, aş vrea să-l chem şi nu ştiu cum s-o fac.

Paşi (1)  Paşi (2)  Paşi (3)  Paşi (4)  Paşi (5)

 

Advertisements

4 thoughts on “Paşi (6)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s