Gânduri la o bere (2)

Am făcut o listă cu câteva obiecte inutile din punctul meu de vedere, obiecte care au fost concepute, cred, doar pentru a scoate nişte bani în plus din buzunarul personal.

Hârtia igienică “în trei straturi” cu parfum de iasomie/levănţică/muşeţel sau (oroare!!!) lămâie! În trei straturi de ce, să nu se rupă în timp ce şi să te trezeşti cu rahat sub unghii? Greu de crezut, că nu e hârtie de colete… Şi de ce, doamne iartă-mă, parfumată?? Eu, unul, n-am încercat să bag nasul în ea după utilizare pentru a mă convinge că parfumul de cur e estompat de mirosul de lămâie… oricum hârtia aia parfumată nu miroase a nimic nici în stare iniţială. O tâmpenie, dacă mă întrebaţi.

Beţişoarele “de urechi”. Altă idioţie, pentru că nu mi-aş băga aşa ceva în urechi nici să mă baţi la cur. Pe lângă faptul că elimină un strat de cerumen din profunzime care are un rol de protecţie prin acumularea şi reţinerea de particule de praf din aer, beţişoarele astea mi se par de-a dreptul periculoase prin prisma faptului că, printr-o întâmplare nefericită, poţi să-ţi perforezi, accidental, timpanul şi să ajungi să zici “Hă? Hă?? Ce-ai zis..?” când cineva îţi vorbeşte în partea aia a capului. Plus că, înainte nu existau şi nimeni nu umbla cu cerumenul scurs pe gât în jos…

Dozele de bere care alunecă. Să vă spun: avem la muncă stupi, o groază, pentru că e pădure acolo. De multe ori găsesc câte o albină căzută, fie de oboseală, fie de căldură şi-atunci o iau frumos şi o pun în palmă, unde-i dau apă cu puţin zahăr şi s-o vezi cum bea apa aia, după care începe să bâzâie, să se scuture apoi decolează, bine-mersi, plină de viaţă. Ei bine, deşi pot să prind o albină şi să o pun în palmă fără nici o problemă, am mari probleme cu dozele de bere. Dacă le apuc prea uşor, alunecă şi-mi cad din mână iar dacă le apuc mai tare, se îndoaie şi sare berea din ele. De ce pizda mă-sii nu pun fabricanţii de bere un soi de vopsea care să adere mai bine la pielea mâinii, ceva uşor abraziv, antiderapant sau cum vreţi să-i spuneţi, pentru a evita situaţiile în care să ne trezim cu berea pe adidaşi??

beer_top
A propos de albine: anul trecut prin vară eram noi pe-afară pe la muncă – spălam maşinile – când, deodată, am auzit nişte răgete însoţite de morţi, puli, băgări şi scoateri, toată recuzita. Ce se-ntâmplase: un băiat de la o firmă din aceeaşi curte s-a băgat în seamă cu una care se ocupă de albine şi-au sărit alea mici pe el, mă frate! A luat-o ăsta la goană prin curte, urlând, cu albinele după el, cum e prin desenele animate… noi râdeam de nu mai puteam, ăla răcnea ca disperatu’ şi venea glonţ spre noi. Luaţi-le de pe mine, băga-mi-aş pula, că mă-nţeapă, morţii şi răniţii şi toate alea. Noi ne-am repezit în baracă – avem o baracă din metal – şi-am trântit uşa după noi. Ăla, săracu’, bubuia în uşă că daţi-mi drumu’, daţi-mi drumu’, bulangiilor, că mă omoară astea! Marş, mă, i-am zis, cară-te cu zburătoarele tale de-aici, că mai bine să crape un vinovat decât cinci nevinovaţi, roiu’! Râdeam de ne tăvăleam pe jos, nu alta. Când a văzut că nu-i deschidem, a luat-o spre pădure şi l-am văzut prin geam cum galopa ca un centaur, sărind graţios peste crăci şi movile, şi-a dispărut printre copaci cu un “Băga-mi-aş pulaaaaaa!!” prelung. Râsu’ dracu’…
De-atunci i se spune “Brebenel”. Brebenelul e, de fapt, o floare dar, cum limba română e foarte bogată în înţelesuri duble şi sensuri contextuale, “Brebenel” are, în lumea noastră, a celor fără cravată la muncă, şi conotaţii falice, semnificând şi ceva mai mic decât normalul, ca să zic aşa.
Băiatul ăla ne-a purtat pică mult timp pentru că de câte ori îl vedeam îl întrebam “Brebenel, vrei nişte miere?” şi râdeam cu lacrimi şi-ăla punea bot şi ne zicea că suntem nişte bulangii nenorociţi… Acuma s-a obişnuit, că toată lumea îi spune Brebenel.
Acu’, serios, chiar nu pricep cum naiba de-au sărit albinele pe el… pe noi nu ne-au înţepat niciodată şi chiar am intrat printre stupii ăia de nenumărate ori. O fi avut el ceva feromoni dubioşi în ziua aia.

beer_top
Am avut azi nişte mosafiri (sic!) şi m-am tot gândit ce naiba să le dau să mănânce, că prin frigider cam bate crivăţul, ca să zic aşa. M-am scărpinat în cap preţ de-o bere, ocazie cu care m-am şi felicitat că am reuşit să ajung la tuns de dimineaţă şi mi-a venit şi ideea.
Aşadar, m-am dus la MegaImage şi-am luat trei casolete cu ceafă de porc, o roată de caşcaval şi un pachet de unt Meggle apoi am dat o raită prin piaţă de unde am săltat nişte cepe normale şi două snopuri de ceapă verde, doi ardei graşi, unul verde şi-unul roşu precum şi un borcan cu hrean ras, de-ăla de curte. Plus un six-pack de bere. Normal. Două.
Am venit acasă, am desfăcut casoletele şi m-am dus să mă spăl pe mâini şi, când m-am întors, pramatia de Julie pescuise deja o ditamai ceafa cu care se lupta, mârâind, sub masă. M-am uitat la ea siderat şi i-am zis că e o zdreanţă penală pentru că are mâncare cât pentru o scroafă şi, cu toate astea, ciordeşte ca o pirandă scăpată printr-un magazin fără pază. M-a mârâit ca pe cel mai mare duşman al ei şi m-a privit cruciş aşa că am lăsat-o în pace pe nebună… nu te pui cu ăştia, frate!
Am bătut cefele cu mânerul cuţitului până s-au făcut subţiri ca foiţa de ziar apoi le-am dat cu condimente. Am desfăcut o doză de bere şi-am turnat mai mult de jumate într-o farfurie mare şi adâncă apoi am scufundat carnea acolo apoi am băut berea rămasă în doză. Am tăiat ceapa şi ardeii aşa de subţire de ziceai că le-am tăiat la microtom.
Am eu un grătar şmecher, din ceramică, bun de pus pe aragaz, aşa că l-am încins bine de tot apoi am aşezat carnea acolo, la foc mediu, după vreo oră de stat în bere. Foc mediu, mă, nu mic, nu mare ci MEDIU.
Între timp am tăiat şi feliuţe subţiri de tot de caşcaval pe care le-am pus deoparte. După ce s-a albit carnea pe-o parte, am sucit-o pe partea cealaltă şi-am dat focul puţin mai mic.
După încă o bere, carnea se rumenise aproape de tot aşa că am luat caşcavalul şi l-am aşezat disciplinat peste carne iar în timpul cât s-a făcut ceafa de tot s-a topit şi caşcavalul de pe ea.
După ce am scos carnea pe un platou neacoperit – că altfel face condens – şi am pus pe ea câteva felii de unt, am curăţat repede grătarul apoi am pus ceapa şi ardeii, pe care le-am tot zăpăcit cu o spatulă din lemn până când ceapa a căpătat o nuanţă aurie de-ţi era mai mare dragul. Am presărat ceapa şi ardeii în mod uniform peste carne şi-a rezultat un morman de-ţi lăsa gura apă, nu alta.
Am dus platoul la masă cu borcanul de hrean lângă el şi m-am holbat, uluit, la viteza cu care poate să dispară haleala în nişte oameni, de altfel, foarte cumsecade…
Culmea e că eu n-am apucat nici măcar o bucăţică… ultima a fost rechiziţionată cu un “Nu te superi c-o iau pe ultima, nu..?” iar eu am ridicat din umeri, inutil. Porţia mea o mâncase japiţa de Julie.
După ce-au plecat ăia, m-am dus şi mi-am luat o şaorma…

Advertisements

2 thoughts on “Gânduri la o bere (2)

  1. Iar am ras. No! Nu ma bag la altele dar mie îmi plac bețișoarele de ureche. Daaa. Știu teoria. Însă am un uz… aud și musca în zbor. Și la miros tot asa. Cred ca în alta viata am fost câine polițist. Mi-a plouat în gura
    Moama! Ce descriere. Vreau sa fiu musafira ta. O sa încerc și eu rețeta. Dar sigur nu va ieși la fel. Pai tu ai câine?

    Liked by 1 person

  2. Julie e pisică şi dacă n-ai auzit vreodată o mâţă mârâind atunci când mănânca carne, s-o auzi pe ea… Zici că se luptă cu ditamai dragonul, frate… Ce-i interesant e că mârâie doar atunci când face rost de carnea aia într-un mod ilicit, neprincipial şi sfidător, adică o fură. Şi cum eu, mai ales când sunt acasă, prefer carnea salatei de rucola (?), ocazii sunt destule…
    Be my guest, ca să zic aşa, să-mi zici când ajungi, să pun berea sau oarece beuturi la rece…
    Mai am una, asta a propos de plouat în gură 😀
    https://textepefata.wordpress.com/2016/12/11/sa-votam-la-cratita/

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s