FaceKlaus

”În urmă cu un an am pornit împreună pe drumul unui nou mod de a face politică în România – cu seriozitate şi respect pentru principii şi mai puţin scandal între politicieni. A fost un an cu multe provocări şi încercări, dar am făcut primii paşi. Vă mulţumesc că îmi sunteţi parteneri pentru a construi România puternică pe care ne-o dorim cu toţii!”
Textul de mai sus, reprodus din Gandul, a fost scris de preşedintele Klaus Iohannis pe – unde altundeva – Facebook.
Domnu’ preşedinte, eu unul, şi ca mine, mulţi alţii, nu am cont pe Facebook. Nu voi avea niciodată. Fiecare preşedinte care s-a perindat pe la Cotroceni a avut ca laitmotiv afirmaţia că va fi “preşedintele tuturor românilor”. Ion Iliescu spunea acelaşi lucru şi, în realitate, a fost preşedintele camarilei formată pe la instituţiile de învăţământ politic de pe la Moscova sau afiliate acestora; Emil Constantinescu nu a fost preşedintele nimănui; Traian Băsescu a fost preşedintele altei camarile, cu un caracter ceva mai ocult, cu ramificaţii prin complexul militar-industrial care îi spune şi lui Obama când poate să meargă la toaletă.
La o primă vedere, din punct de vedere al comunicării, dvs. sunteţi preşedintele celor cu cont pe Facebook. Îmi aduc aminte că, înainte de alegeri, vă băteaţi la un moment dat cu Victor Ponta în “laicuri” şi în “prieteni” pe aceeaşi platformă de tâmpit omenirea, Facebook, ceea ce m-a făcut să-mi pun câteva întrebări – după ce mi-a trecut accesul isteric de râs. Dar aşa o fi acuma… o ţară se poate guverna de pe Facebook sau Twitter, naiba ştie…
Dacă citesc mai cu atenţie textuleţul comis de dvs., îmi sar în ochi câteva aspecte. Să citim.

Una
“În urmă cu un an am pornit împreună pe drumul unui nou mod de a face politică în România – cu seriozitate şi respect pentru principii şi mai puţin scandal între politicieni.”
Cu toată bunăvoinţa, domnule preşedinte, mai mult decât să consider afirmaţia dvs. ca nefondată nu pot să fac. N-am văzut nici un “nou mod de a face politică”, asta dacă nu consideraţi că acest “nou mod” reprezintă absenţa şi lipsa de comunicare ce păreau, uneori, de-a dreptul dubioase, generând atât în presă cât şi la nivelul cetăţenilor întrebări vis-a-vis de intenţiile şi rolul pe care vi l-aţi asumat. Acuma, nu toţi ne pricepem să vedem subtilităţile politicii româneşti şi, desigur, nu ne ridicăm la înălţimea gândirii unui preşedinte dar merităm, măcar din când în când, să vă mai vedem la faţă şi să aflăm prin viu grai – nu pe Facebook – ce intenţii aveţi.
Respectul pentru principii şi seriozitatea au rămas la fel de utopice ca şi în urmă cu 25 de ani – clasa politică se pişe, în continuare, pe cetăţeni şi, dacă nu primea doamna Codruţa Kovesi liber la arestări, situaţia ar fi fost şi mai rea.
Scandaluri între politicieni au fost gârlă; şi ţineţi cont de faptul că “scandal” se referă la orice situaţie în care părţile nu reuşesc să ajungă la un acord de bun simţ şi încep să se scuipe una pe alta – la propriu sau la figurat. Nu prea aţi nimerit-o nici cu asta.

Două
“A fost un an cu multe provocări şi încercări, dar am făcut primii paşi.”
A fost.
Primii paşi, timizi şi poticniţi, au fost mai curând echivalentul încercării temperaturii apei cu degetul şi chicotelile sclifosite atunci când apa era mult prea rece.
De fapt, nu dumneavoastră ar trebui să apreciaţi dacă s-au făcut sau nu primii paşi ci noi, cei care v-am pus şi cei care nu v-am pus acolo, noi, cei care vă plătim, de fapt – pentru că ştiţi, nu, că salariul dvs. îl plătim NOI, cetăţenii şi că sunteţi, de fapt, angajatul NOSTRU.
Nu ştiu la ce vă referiţi exact când spuneţi că s-au făcut primii paşi dar atunci când aveţi manifestaţii de protest, cu Huo! şi claxoane revoltate, ar trebui să vă îngrijoraţi şi să vă întrebaţi dacă nu cumva primii paşi ăia n-au fost făcuţi înapoi.

Trei
“Vă mulţumesc că îmi sunteţi parteneri pentru a construi România puternică pe care ne-o dorim cu toţii!”
N-aveţi pentru ce.
Chiar că n-aveţi, pentru că nu s-a întâmplat nimic. Parlamentul a rămas aceeaşi gaşcă de ticăloşi, nu s-a redus nici numărul lor, aşa cum ne-am exprimat NOI voinţa la referendum – v-aţi făcut că plouă. Da, de acord, schimbarea nu se face aşa, cu una cu două dar chiar să nu ţineţi cont de dorinţa noastră, a celor care v-au ANGAJAT acolo, e cam nasol. Şi asta ar fi doar una, că dacă mă pornesc, nu-mi ajunge o săptămână să le înşir.

Domnule Preşedinte, nu suntem chiar toţi idioţi. Chiar dacă atât dvs. cât şi ceilalţi “domni” din spectrul politic ne numesc “oamenii simpli”, “omul de rând”, “simpli cetăţeni”, din motive care poate îmi scapă dar care tare aduc a autosuficienţă şi orgoliu exacerbat (chestie de educaţie, deh!), chiar dacă ne numiţi astfel, cum spuneam, să ştiţi că nu suntem idioţi cu toţii. Chiar dacă nu aruncăm cărămizi prin geamurile de la Cotroceni, asta nu înseamnă că nu vedem ce se petrece. Probabil că nu putem schimba nimic din sistemul ăsta nenorocit dar aveţi idee cât de mulţi români îşi cresc copiii doar pentru a-i trimite afară din ţară? V-aţi întrebat vreodată asta? Ar fi cazul s-o faceţi, dacă chiar vă interesează să schimbaţi ceva…

A, şi cu casa aia… nasol. Cunoaşteţi, probabil, celebra întrebare “Et tu, Brute..?”

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s